britain on my mind

La teatrul de apartament lorgean theatre nu se plateste bilet. Spectatorii aduc obiecte legate de tema piesei. E o modalitate prin care prezenta lor e integrata in spectacol. Uneori, ajung sa vorbeasca despre motivatia alegerilor lor. Cu totii se intreaba: „De ce facem asta?” si „Oare ce au adus ceilalti?

Anglia/englez/engleza a fost tema proiectului intitulat |n Oglinda. |n cadrul lui, un dramaturg englez si unul roman au incercat sa surprinda modul in care natiunea celuilalt e reprezentata in mentalitatea propriei tari.

Britain On My Mind este o prelungire a acestei tentative dramaturgice de a descoperi cum sint perceputi englezii de catre romani, de data aceasta din perspectiva culturii materiale.
Daca la expozitia precedenta produsa de lorgean theatre, Home Alone, a carei tema a fost singuratatea, obiectele in sine nu reprezentau nimic fara povestea lor, in acest caz, fotografiile sint imbogatite de lipsa textului. Chiar daca nu stim exact care este conexiunea dintre un borcan cu apa pe care scrie „ploaie” si Marea Britanie, el are aceeasi valoare arheologica ca pliculetul de ceai englezesc sau emblema clubului de fotbal Liverpool, pictata de un fan. Cu cit simbolurile culturale sunt mai putin recognoscibile, cu atit mai puternica este relatia dintre persoana care a ales obiectul si tema propusa.
Prin insumarea a saizeci de artefacte s-a construit astfel imaginea unei Marii Britanii care se interesecteaza pe alocuri cu cea reala. Este Anglia din filme, Anglia din mass-media, Anglia din povestile altora, Anglia aspirationala, Anglia personala.
Nu toti cei saizeci de spectatori prezenti la cele trei reprezentatii au fost in U.K. In cazul lor, obiectele aduse materializeaza in principal cliseele de perceptie fata de cultura engleza. |n cazul calatoriilor neinfaptuite, stereotipurile sunt cele care ofera rapid si convenabil reperele teritoriului neatins.
Daca aceste fotografii ar fi descoperite peste citeva sute de ani, privitorii lor si-ar putea face o imagine despre Marea Britanie a secolului 21. Fara sa stie, spectatorii de la lorgean theatre au contribuit la construirea unui branding de tara, poate mai autentic decit cel promovat pe cale oficiala.
Daca ar fi fost prezentate obiectele in locul fotografiilor, expozitia s-ar fi putut numi Britain In My Hand. Faptul ca acestea au fost fotografiate si grupate, ceea ce le transforma in niste reprezentari ale reprezentarii, ar trebui sa ne indeparteze si mai tare de asa-zisa Anglie reala. Aparent. Turistul are la dispozitie doua unelte care au scopul de a-si dovedi siesi si celorlati ca a fost acolo: fotografia si suvenirul. Calatorul are la dispozitie memoria sa, care este singura tara straina ce poate fi vizitata oricind.
(Jean-Lorin Sterian)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s