nu se mai joaca cu casa deschisa

Acum exact 6 ani, pe 18 decembrie 2008, am aprins pentru prima oara neonul lorgean theatre. Mi-e greu sa estimez citi spectatori mi-au trecut pragul casei, dar sint cu mult peste 1000. Mi se intimpla adesea sa ma intilnesc cu oameni care-mi spun ca au fost la mine acasa si carora nu pot decit sa le zimbesc stingher. In cei 6 ani, s-au jucat 41 de titluri dintre care 23 au fost productii si co-productii proprii. Garsoniera din Sipotul Fantanilor, pe linga cei 50 de artisti romani, a gazduit performeri si coregrafi din Australia, Israel, Franta, Germania, SUA, Slovenia. Nu s-a platit niciodata bilet, ci s-au adus intotdeauna obiecte legate de tema spectacolului. Cifrele sint reci, amintirile sint calde. Dupa 6 ani, lorgean theatre isi inchide usile. M-as bucura sa stiu ca a insemnat ceva si pentru altii, nu doar pentru mine si ca vor aparea si se vor pastra initiativele similare. A fost cea mai lunga relatie din viata mea si care mi-a dat si mi-a luat cel mai mult. (JL Sterian)