lorgean, teatru, performance sau dans contemporan?

bifa2

lorgean theatre se apropie de virsta de 5 ani. A inceput demult sa mearga, vorbeste binisor, se pregateste de scoala. De-a lungul timpului, garsoniera din Sipotul Fintinilor a gazduit aproape cincizeci de artisti in treizeci de piese, trei rezidente, doua workshop-uri si mult public. Prin „lorgean, teatru, performance sau dans contemporan?” , eveniment care inchide stagiunea 2013, va invitam pe 23 noiembrie la trei tipuri diferite de reprezentatii, chestionind daca spectacolele propuse de lorgean theatre au devenit, de-a lungul timpului un gen anume. Genul lorgean.

inscrieri pina pe 22 noiembrie la lorgeantheatre@gmail.com

program:

Acasa

de Stefan Caraman Durata: 30 de minute Regia: Razvan Ropotan

Ruxandra Coman, o fată extrem de vie, gata să îţi fie prieten de nădejde și să-şi împărtăşească poveştile cele mai intime cu tine. Tu trebuie să fii deschis numai. Şi să îţi dai voie să faci orice. La teatru, jena este un sentiment interzis… Intim. Incomod.

Sfârsit, work in progress

de/cu: Robert Balan

Compania Art No More. Cu sprijinul Lorgean TheatreTeatrul Apropo, Teatrul 7.

Durata: 40 min

Am 34 de ani şi am început să folosesc tot mai des expresia “pe vremea mea”. Am inceput să dau sfaturi atunci când nu mi se cer, să iau tot mai multe pastile şi leacuri băbesti, să mă culc devreme.

Spectacol recomandat persoanelor peste 30 de ani.

Premiul pentru regie la Maratonul Teatrului Independent – Bucharest Fringe 2013.

Out of Order – versiunea lorgean

durata: 50 min

De/cu: Mihaela Dancs

Invitati: in curs de confirmare

Co-productie: lorgean theatre, Asociatia 4Culture si WASP – Working Art Space and Production

Cu sprijinul: Cullberg Ballet, Jardin d’Europe, Programul Cultura al Uniunii Europene, ZonaD, Paula Onet, Julien Trambouze

Multumiri: Pascal Allio, Alexandra Cucu, Madalina Dan, Monica Botez si Guy.

Alimentare. Activare. Incarcare. Acumulare. Transformare. Descarcare. De la capat.

In ultima vreme ma misc mult iar muzica este unul dintre principalii mei activatori. Lucrez cu epuizarea fizica si consecintele acesteia. Ma intereseaza energia acumulata si transmisa de un corp in miscare, energia ca mod de comunicare cu mine, cu spatiul, cu publicul. Microfonul? E si el acolo.

 

proiect realizat cu sprijinul micro-finanţării pentru cultura vie – Asociaţia MetruCub
si Colivia

donatiile sint binevenite

parteneri media: Vice, Revista Arte si Meserii

Advertisements
This entry was posted in Uncategorized and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink.

2 Responses to lorgean, teatru, performance sau dans contemporan?

  1. draga lorin, uite citeam din cartea ta despre lorgean. tre sa-ti zic ca m-a cam prins in dimineata asta desi imi propusesem sa o rasfoiesc doar asa, la prima cafea din zi si apoi sa-mi vad de treaba. dar m-a prins mai ales partea cu organizarea ritualurilor de acces la lorgean. ritualuri de separare cu toate interdictiile lor, fascinante pentru ca responsabilizau spectatorul si ii dadeau identitate. e un spectator important pentru ca e selectat. in fine…am ramas putin atenta si la partea cu promisiunea facuta. odata ce prmiti ca vii trebuie sa te ti de cuvant sau macar sa anunti cu ceva vreme inainte pt ca poate vor si altii. e un angajament. de ce am vrut sa ajung aici. pentru ca ieri cumva eram intr-o stare de indecizie crunta. vazusem deja spectacolul mihaelei si miercuri si sambata asta nu eram sigura daca vreau sa mi-o petrec revazandu-l, dar cum facusem planul asta cu o prietena am zis ca nu poate sa fie o idee proasta. ea m-a anuntat abia pe la vreo 6 ca nu mai vine si deja mi se parea tarziu sa te anunt ca nu mai pot sa-mi onorez angajamentul. am cautat disperat o prietena inlocuitoare. am gasit cu greu una, care insa la ora 8.30 a renuntat si ea cand a aflat ca e pe pache protopopescu si ca nu are cum sa ajunga la romana la ora 10 daca vine la spectacol. nu mai aveam nici o stare nici eu sa mai merg, dar eram pe lista, facusem o promisiune si deci trebuia sa ajung. insa la intrare nu era nimeni care sa-mi bifeze prezenta. mai mult decat atat, puteam iesi si intra din ‘sala de spectacol’ cand aveam chef. mai stateam de vorba cu amicii de langa mine, ma mai uitam la ce face mihaela. spectacolul devenise ceva pe care puteam opta sa-l urmaresc sau nu. aveam senzatia ca as fi putut sa nu ma tin de promisiune. cumva devenisem nostalgica dupa lorgeanul de pe sipotul fantanilor.

    • aseara a fost un eveniment complet atipic pentru lorgean theatre. a fost o aniversare, cu bar, cu pauze intre piese, cu donatii in loc de obiecte (schimbare esentiala). insa n-ai ajuns la primele doua spectacole, tinute in celelalte camere, unde s-a pastrat o buna parte din intimitatea oferita de obicei de lorgean theatre si unde nu te-ai fi gindit ca ai putea sa iesi sau sa vorbesti cu prietenii. la ora 9 n-avea cine sa mai stea la intrare si sa bifeze pentru ca oricum nu stiau de loc decit cei care mi-au scris personal. la fiecare reprezentatie e cineva care nu se tine de promisiune, e problema cea mai mare la spectacolele pe care le tin in case.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s